Lectia 4.1: Desenarea liniilor (Line)

Preambul

Desenarea liniilor se face cu ajutorul comenzii Line, aflata in Ribbon-ul Drafting and Annotation, Panel-ul Draw. Aceasta comanda permite desenarea unei suite de segmente de dreapta, fiecare din ele fiind marginit de doua puncte. Vom pune in evidenta sintaxa comenzii Line si optiunile pe care le putem utiliza.

Pasul 1

Deschideti programul AutoCAD 2015 si incepeti un desen nou, alegand din lista Templates… fisierul acadiso.dwt.

Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un spatiu de desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza comanda Zoom cu optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.

Pasul 2

Se lanseaza in executie comanda Line, apasand pe butonul acesteia aflat in Panel-ul Draw.

Se observa aparitia in linia de comanda a numelui comenzii si a primei cerinte:

Command: _line Specify first point: se selecteaza un punct, cu mouse-ul, in zona grafica

La deplasarea cursorului din pozitia primului punct, se observa aparitia unui prim segment de dreapta, trasat dinamic pe ecran, cu cel de-al doilea capat in pozitia curenta a cursorului.

Daca modul de lucru Dynamic Input este activ, veti observa, de asemenea, o cota care reprezinta lungimea liniei din punctul de start pina in pozitia curenta a cursorului si unghiul facut de acest segment cu axa X a sistemului de coordonate curent.

Comanda continua prin cerinta: Specify next point or [Undo]:

Se poate selecta un nou punct pe ecran sau se poate utiliza optiunea Undo, cu prescurtarea U, scrisa de la tastatura, urmata de Space sau Enter, pentru a anula alegerea primului punct.

Optiunea Undo se mai poate apela si din menu-ul shortcut apasand butonul drept al mouse-ului in zona grafica.

La selectarea unui al doi-lea punct, este desenat un prim segment de dreapta. Se poate incheia comanda Line prin apasarea tastei Space sau Enter sau alegerea optiunii Enter din meniul shortcut. Se poate specifica in continuare inca un punct pe prompt-ul Specify next point or [Undo]: , caz in care va fi desenat un al doilea segment de dreapta.

Dupa aparitia noului segment, comanda continua cu cerinta: Specify next point or [Close, Undo]:

Dupa desenarea a minim doua linii, se remarca disponibilitatea optiunii Close, care da posibilitatea inchiderii unui contur format din minim trei segmente (triunghi) si parasirea comenzii Line.

Valoarea unghiulara care apare pe ecran atunci cand deplasati cursorul din pozitia punctului precedent este afisata cu precizia selectata in fereastra Drawing Units (vezi Setarea unitatilor de masura – Units)

Comanda Line se poate relua scriind litera L de la tastatura, urmata de apasarea tastei Space sau Enter, sau prin alegerea optiunii Repeat Line din menu-ul shortcut.

In cadrul unei comenzi Line, se pot desena un numar nelimitat de segmente de dreapta, oricand pupem parasi comanda cu ajutorul optiunii Close sau Enter.

Pasul 3

Se lanseaza comanda Line si se deseneaza un contur cu mai multe linii, inchizandu-se conturul cu optiunea Close.

Pasul 4

Inchideti desenul fara salvare, utilizand comanda Close, aflata in menu-ul de aplicatie. Remarcati diferenta intre optiunea Close din cadrul comenzii Line, optiune care inchide un contur format din linii, si comanda Close care va inchide fisierul.

Lectia 4.2: Specificarea coordonatelor absolute si relative

Preambul

Cerinta de specificare a punctelor este foarte des intalnita in AutoCAD. Din acest motiv, ii vom acorda o atentie deosebita, prin punerea in evidenta a modalitatilor de a descrie aceste puncte cu ajutorul coordonatelor.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “20.Specificarea coordonatelor absolute si relative.dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul explica, cu exemple concrete, utilizarea tuturor optiunilor de introducere a coordonatelor de puncte de la tastatura si propune aplicarea lor prin desenarea conturului in partea libera a zonei grafice.

Pasul 2

Se lanseaza in executie comanda Line, apasand pe butonul acesteia aflat in Panel-ul Draw.

Pe prompt-urile din linia de comanda se introduc urmatoarele date:

Command: _line Specify first point: 200,50

Specify next point or [Undo]: @50,0

Specify next point or [Undo]: @25,25

Specify next point or [Close/Undo]: @-25,25

Specify next point or [Close/Undo]: @-50,0

Specify next point or [Close/Undo]: c

Conturul astfel obtinut a fost desenat cu ajutorul coordonatelor carteziene, absolute si relative.

Pasul 3

Se reia desenarea aceluiasi contur utilizand, de aceasta data si coordonate polare relative. Se introduc datele de mai jos:

Command: l

LINE Specify first point:

Specify next point or [Undo]: @50<0

Specify next point or [Undo]: @25,25

Specify next point or [Close/Undo]: @-25,25

Specify next point or [Close/Undo]: @-50<180 – coordonata introdusa gresit ! *)

Specify next point or [Close/Undo]: u

Specify next point or [Close/Undo]: @50<180

Specify next point or [Close/Undo]: c

*) La introducerea coordonatelor polare relative, directia este data de obicei de valoarea unghiului. In acest caz coordonatele trebuie scrise astfel: @-50<90 sau @50<180

Specificarea punctelor se face prin alegerea metodei potrivite in functie de datele pe care le cunoastem.

Semnul care desparte coordonatele x si y este virgula (,). Pentru scrierea numerelor cu zecimale se utilizeaza punctul zecimal.

Coordonatele relative, fie carteziene sau polare, se vor specifica in raport cu punctul selectat imediat anterior (punct curent). Se poate considera ca programul asociaza punctului curent un sistem de axe de coordonate temporar, valabil pentru urmatoarea selectie de punct.

Pasul 4

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.3: Utilizarea functiei Ortho

Preambul

Functia Ortho confera posibilitatea desenarii liniilor orizontale (paralele cu axa X) sau verticale (paralele cu axa Y). Activarea sau dezactivarea modului Ortho se face apasand butonul ORTHOMODE din bara de stare sau tasta functionala F8.

Vom vedea, in cele ce urmeaza, cum putem folosi modul Ortho.

Pasul 1

Deschideti programul AutoCAD 2015 si incepeti un desen nou, alegand din lista Templates… fisierul acadiso.dwt.

Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un spatiu de desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza comanda Zoom cu optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.

Pasul 2

Verificam daca modul Ortho este activ, iar daca nu, il activam prin apasarea tastei F8 sau a butonului ORTHOMODE din bara de stare.

Lansam comanda Line si desenam un contul format din mai multe linii. Se observa ca, indiferent de pozitia cursorului in raport cu punctul anterior ales, linia este desenata orizontal sau vertical, acestea fiind singurele doua posibilitati de desenare a liniilor cu ajutorul mouse-ului in modul Ortho.

Prin alegerea optiunii Close a comenzii Line, inchidem conturul desenat. Observam ca modul Ortho nu este luat in seama in acest caz. El functioneaza numai pentru puncte specificate cu ajutorul mouse-ului, in zona grafica.

Pasul 3

Vom pune in evidenta faptul ca modul Ortho functioneaza in raport cu sistemul de coordonate activ. Astfel, utilizand comanda UCS cu optiunea Z axis rotate, vom roti sistemul de axe cu 30° in jurul axei Z.

Butonul care urmeaza a fi apasat se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, Tab-ul View. Panel-ul Coordinates.

Lansam comanda Line si desenam un contur format din mai multe linii. Observam ca, de aceasta data, liniile sunt rotite cu 30° fata de laturile ecranului, adica sunt paralele cu axele noului sistem de coordonate.

Pasul 4

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.4: Utilizarea constrangerilor

Preambul

Obtinerea schitelor complet definite din punct de vedere geometric se face prin aplicarea constrangerilor asupra obiectelor componente ale unui contur desenat in prealabil.

Constrangerile sunt de doua tipuri: geometrice (Geometric constrains) si dimensionale (Dimensional constrains).

Constrangerile geometrice determina aplicarea unor conditii de pozitie reciproca a elementelor componente ale schitei (ex.: Perpendicular, Tangent, Collinear, Symmetric, Coincident, Parallel, Smooth (G2), Concentric, Equal), sau conditii de pozitie a acestora fata de sistemul de coordonate curent (Fix, Horizontal, Vertical)

Constrangerile dimensionale determina aplicarea pe elementele schitei a unor cote (Horizontal, Vertical, Aligned, Radius, Diameter, Angular) care sunt gestionate de programul AutoCAD ca parametri.

Acestor parametri li se aloca nume unice (d1, d2, d3, …). Ei pot fi definiti atat ca dimensiuni (cote plasate pe schita) cat si ca relatii intre ei utilizand (fx: d2=d1/2). De asemenea, se pot utiliza cote plasate pe desen pentru a fi convertite in constrangeri dimensionale.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “22.Utilizarea constrangerilor.dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul prezinta schita unei piese complet constransa geometric si dimensional.

Pentru afisarea constrangerilor aplicate, in Tab-ul Parametric, apasati pe butoanele Show all din Panel-ul Geometric si, respectiv, in Panel-ul Dimensional.

Pasul 2

Se lanseaza in executie comanda Pline, apasand pe butonul acesteia aflat in Panel-ul Draw.

In partea dreapta a zonei grafice, se deseneaza un contur aproximativ, asemanator cu cel de culoare verde.

Pasul 3

Din Tab-ul Parametric, veti aplica schitei incepute constrangeri geometrice, astfel: de mai jos:

– pentru segmentul de jos, constrangerea Horizontal –

– pentru segmentul din stanga, constrangerea Vertical –

– pentru segmentul de sus, constrangerea Parallel si se indica segmentul orizontal –

– pentru cele doua segmente din dreapta, constrangerea Perpendicular –

Se observa ca, fata de desenul initial, dupa aplicarea constrangerilor geometrice, conturul si-a modificat forma.

Pasul 4

Din Panel-ul Dimensional, se aplica urmatoarele constrangeri dimensionale:

– pentru segmentul de jos, constrangerea Linear (Horizontal), cu valoarea 170 (d5)

– pentru segmentul din stanga, constrangerea Linear (Vertical), cu valoarea 150 (d6)

– pentru segmentul oblic din dreapta-sus, constrangerea Aligned, cu valoarea 90 (d7)

– pentru segmentul de sus, constrangerea Linear (Horizontal), cu valoarea d5

Constrangerile dimensionale adaugate sunt gestionate de programul AutoCAD ca parametri. Fiecare parametru primeste un nume (d1, d2, d3, …, d8) unic si poate avea o valoare explicita sau poate fi definit ca functie de alti parametri din desen (ex: fx:d8=d5, confera parametrului d8 valoarea 170). De mentionat faptul ca dependenta lui d8 prin functia alocata, face ca el sa se modifice daca se aloca alta valoare lui d5.

In acest moment, schita este complet constransa. Se poate spune ca nu mai are nici un grad de libertate.

Daca vom adauga, pentru segmentul oblic din dreapta-jos o constrangere de tip Aligned, vom fi anuntati ca schita este “supra-constransa” iar aceasta noua cota va fi considerata informativa si va fi scrisa intre paranteze: (d9=120).

Pentru aplicarea automata a constrangerilor geometrice, se poate activa modul Infer Constrains – , din bara de stare. Programul va aplica aceste constrangeri automat pentru elementele care sunt desenate orizontal, vertical, perpendicular pe alte obiecte, si va aloca, de asemenea, punctelor de End ale segmentelor constrangeri de tip Coincident – .

Cotele plasate ca si constrangeri dimensionale sunt gestionate ca parametri, aceste cote pot fi vizualizare tabelar, prin accesarea butonului “fx Parameters Manager” din Panel-ul Manage.

Parametrii definiti in desen pot fi modificati, obtinandu-se astfel piese de forme asemanatoare dar cu alte dimendiuni (familii de piese).

Pasul 5

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.5: Utilizarea functiei Polar Tracking

Preambul

Pentru desenarea segmentelor de dreapta plasate la unghiuri cunoscute fata de axele sistemului de coordonate, se poate utiliza functia Polar Tracking. Aceasta functie se activeaza apasand pe butonul Polar Tracking , din bara de stare sau pe tasta functionala F10. Setarile specifice se fac in Tab-ul Polar Tracking din fereastra Drafting Settings.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “23.Utilizarea functiei Polar Tracking.dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul prezinta un contur format din linii desenate la unghiuri cunoscute.

Pasul 2

Apasati pe sageata din dreapta butonul Polar Tracking si alegeti optiunea Tracking Settings pentru a deschide fereastra Drafting Settings si tab-ul Polar Tracking. Verificati activarea functiei Polar Tracking. Setati ca activ unghiul de 45 de grade in lista Polar Angle Settings si remarcati faptul ca se pot crea si alte valori unghiulare aditionale, acestea fiind urmarite ca valori singulare, nu ca increment (multiplu) cum se va proceda in cazul optiunii Increment Angle. Activati functia Additional angle:, apasati butonul New si introduceti valoarea de 30 de grade.

Pasul 3

Cu ajutorul comenzii Line, desenati intr-o zona libera a ecranului conturul propus:

Command: _line Specify first point: Se alege un prim punct

Specify next point or [Undo]: 100 (cursor pe directia polara de 0°)

Specify next point or [Close, Undo]: 50 (cursor pe directia polara de 45°)

Specify next point or [Close, Undo]: 50 (cursor pe directia polara de 90°)

Fara a iesi din comanda Line, apasati pe sageata din dreapta butonul Polar Tracking si alegeti optiunea 30,60,90,120… pentru a modifica valoarea Increment Angle la 30°.

Se continua comanda Line:

Specify next point or [Close, Undo]: 50 (cursor pe directia polara de 150°)

Specify next point or [Close, Undo]: 100 (cursor pe directia polara de 180°)

Optiunea Polar Tracking propune usurarea modului de desenare, prin simplificarea specificarii locatiei punctelor. Astfel, vom scrie, spre exemplu, numai distanta 100, avand indicata directia polara cu ajutorul cursorului, in loc de @100<180, cum ar fi fost necesar in cazul utilizarii coordonatelor polare relative.

Daca dorim schimbarea incrementului unghiular, acest lucru se poate face “Transparent”, adica fara intreruperea comenzii line.

Prin urmarirea (tracking) incrementului unghiular, vor fi puse in evidenta toate valorile multiplu ale unghiului setat ca increment (ex.: 45°), inclusiv valoarea de 0° (0, 45, 90, 135, …)

Pasul 4

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.6: Introducerea directa a distantei (DDE)

Preambul

Pentu desenarea segmentelor de dreapta pentru care se cunosc lungimile, metoda Direct Distance Entry (DDE) vine ca o simplificare a activitatii de introducere a coordonatelor pentru puncte. Aceasta metoda se utilizeaza, de obicei, in combinatie cu celelalte metode de desenare exacta (Polar Tracking, Object Snap Tracking).

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “24.Introducerea directa a distantei (DDE).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul prezinta un contur format din linii desenate la unghiuri cunoscute si a caror lungime se cunoaste.

Pasul 2

apasati pe sageata din dreapta butonul Polar Tracking si alegeti optiunea 45,90,135,180… pentru a modifica valoarea Increment Angle la 45°.

Pasul 3

Cu ajutorul comenzii Line, desenati intr-o zona libera a ecranului conturul propus:

Command: _line Specify first point: Se alege un prim punct

Specify next point or [Undo]: 150 (cursor pe directia polara de 0°)

Specify next point or [Close, Undo]: 10 (cursor pe directia polara de 45°)

Specify next point or [Close, Undo]: 50 (cursor pe directia polara de 90°)

Specify next point or [Close, Undo]: 10 (cursor pe directia polara de 135°)

Specify next point or [Close, Undo]: 150 (cursor pe directia polara de 180°)

Specify next point or [Close, Undo]: 10 (cursor pe directia polara de 225°)

Specify next point or [Close, Undo]: 50 (cursor pe directia polara de 270°)

Specify next point or [Close, Undo]: c (alegerea optiunii Close)

Conturul propus se putea desena si prin introducerea coordonatelor relative, fie ele carteziene sau polare, dar prin introducerea, de la tastatura a unui numar mai mare de date.

Pasul 4

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.7: Utilizarea functiei Object Snap (OSNAP)

Preambul

Cand programul AutoCAD ne solicita selectarea unui punct, avem la dispozitie o metoda foarte precisa de indicare a punctelor deja existente pe desen, numita OSNAP. Functia OSNAP isi propune sa preia punctele caracteristice ale obiectelor desenate, fortand cursorul sa faca salt pe aceste puncte, atunci cand este pozitionat in imediata lor vecinatate. Functia Object SNAP se activeaza prin apasarea butonului OSNAP din bara de stare.

Setarile referitoare la modurile OSNAP active se fac prin apasarea sagetii din dreapta butonului OSNAP si alegerea optiunii Object Snap Settings.

In fereastra Drafting Settings, tab-ul Object Snap, se activeaza modurile OSNAP dorite.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “25.Utilizarea functiei Object Snap (Osnap).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Pentru a avea o imagine cu cele mai importante moduri OSNAP disponibile in AutoCAD, apasati pe sageata din dreapta butonului OSNAP. Butoanele care activeaza aceste filtre beneficiaza de simboluri (icon) foarte sugestive, indicand punctul caracteristic la care se refera.

Pasul 2

Apasati din nou pe sageata din dreapta butonului OSNAP si alegeti optiunea Object Snap Settings pentru a deschide fereastra Drafting Settings si tab-ul Object Snap. Setati ca active modurile Osnap Endpoint, Midpoint, Center si Quadrant. Inchideti fereastra prin apasarea butonului OK.

Modurile OSNAP se pot activa sau dezactiva si din lista deschisa prin apasarea pe sageata din dreapta butonului OSNAP.

Pasul 3

Pentru a putea pune in evidenta punctele caracteristice, lansam comanda Line si , apropiind cursorul de obiectele desenate, vom observa aparitia lor, astfel:

– Linie: Endpoint (la ambele capete), Midpoint (punctul de mijloc )

– Cerc: Center (centrul cercului), Quadrant (cate unul in fiecare “punct cardinal”)

– Arc: Center (centrul arcului), Quadrant (daca arcul trece prin acest punct, Endpoint, Midpoint

– Polilinie: Endpoint (in fiecare vertex), Center (centrul arcului), Quadrant (pentru arc)

– Elipsa: Center (centrul elipsei), Quadrant (cate unul in fiecare “punct cardinal”)

– Spline: Endpoint (la ambele capete), Midpoint (punctul de mijloc )

– Punct: Node

– Text: Insert

– Intersectie: Intersection

– Block: Insert, toate punctele caracteristice ale elementelor componente

Setand active in fereastra Drafting settings – tab-ul Object Snap, modurile Osnap Midpoint, Center, Tangent, trasati o suita de segmente de dreapta pornind din punctul de mijloc al liniei, in centrul cercului, in mijlocul arcului, apoi centrul arcului component al poliliniei si, in final, tangent in partea de sus a elipsei.

Modurile Osnap sunt unelte precise pentru specificarea punctelor caracteristice ale obiectelor.

Pasul 4

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.8: Utilizarea functiei Object Snap Tracking (OTRACK)

Preambul

In cadrul activitatii de desenare, sunt numeroase situatiile in care trebuie sa realizam legaturi de proiectie cu elementele deja desenate. Preluarea coordonatelor punctelor caracteristice ale obiectelor si utilizarea lor in constructia altor obiecte se poate face in mod automat, cu ajutorul functiei Object Snap Tracking (OTRACK). Functia OTRACK se activeaza prin apasarea butonului Object Snap Tracking din bara de stare sau a tastei functionale F11. De asemenea, o conditie obligatorie ca aceasta functie sa poata fi utilizata este ca si functia OSNAP sa fie activa.

Setarile referitoare la modurile OSNAP active se fac prin apasarea pe sageata din dreapta butonului OSNAP si selectarea sau deselectarea modurilor OSNAP din lista deschisa, sau selectarea optiunii Object Snap Settings si deschiderea ferestrei Drafting Settings, tab-ul Object Snap, unde se activeaza modurile OSNAP dorite.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “26.Utilizarea functiei Object Snap Tracking (Otrack).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul prezinta imaginea unei proiectii care va trebui completata. De asemenea, ne propunem sa desenam si proiectia laterala, in partea dreapta a zonei grafice.

Pasul 2

Deschideti fereastra Drafting Settings si tab-ul Object Snap. Setati ca active modurile Osnap Endpoint, Midpoint si Quadrant. Inchideti fereastra prin apasarea butonului OK. Se activeaza si functia Object Snap Tracking prin unul din cele doua mijloace expuse mai sus (apasarea butonului Object Snap Tracking din bara de stare sau a tastei functionale F11.

Pasul 3

Ne propunem sa desenam un cerc (reprezentarea unei gauri in proiectie frontala) plasat in centrul dreptunghiului (intersectia diagonalelor). Desigur, se poate face o constructie ajutatoare, trasand o diagonala si preluand ca centru al cercului punctul de mijloc al diagonalei. Este, insa mult mai comod sa folosim modul de lucru Object Snap Tracking.

Lansati comanda Circle. Pe prompt-ul care cere indicarea centrului cercului, veti deplasa cursorul astfel incat sa treceti (o singura data!) peste Midpoint-ul laturii din stanga a dreptunghiului si apoi peste Midpoint-ul laturii orizontale de jos. Aceste puncte caracteristice sunt afisate prin semne distinctive de culoare verde (+). Daca deplasam acum cursorul la intersectia dreptelor punctate, orizontala si, respectiv verticala care trec prin cele doua puncte “culese”, putem specifica punctul de centru al cercului, prin apasarea butonului stanga al mouse-ului. Introduceti valoarea razei cercului: 10

Pasul 4

Pentru desenarea proiectiei laterale in partea dreapta, utilizati comanda Polyline, indicand punctul de start pe dreapta punctata care trece prin Endpoint-ul dreapta-jos al proiectiei initiale, la o distanta de 50 mm. Trasam apoi, cu ajutorul functiei Polar Tracking si metodei Direct Distance Entry (DDE), un segment orizontal de lungime 100

Utilizand, functia Polar Tracking (90°) in combinatie cu functia Object Snap Tracking pentru preluarea pozitiei verticale a punctului corespondent din proiectia initiala, trasam linia verticala din partea dreapta.

In menu-ul shortcut, selectam, pe rand, optiunea Arc, apoi optiunea Second Pt a comenzii Polyline si indicam punctul de varf al arcului utilizand metoda Object Snap Tracking pentru preluarea pozitiei orizontale a Midpoint-ului liniei de jos si a Endpoint-ului din dreapta-sus al proiectiei initiale.

Specificam punctul de End al arcului prin metoda Object Snap Tracking pentru preluarea pozitiei orizontale a Endpoint-ului liniei de jos si a Endpoint-ului din dreapta (vezi punctul indicat in imaginea de mai jos) al proiectiei initiale.

Din menu-ul shortcut, selectam, pe rand, optiunile Line si Close, ale comenzii Polyline, inchizand, astfel conturul.

Pasul 5

Pentru desenarea proiectiei laterale a gaurii vom selecta layer-ul LINII ASCUNSE din lista Layers. Se lanseaza comanda Line si se deseneaza linia de sus a proiectiei gaurii, specificand primul punct prin preluarea pozitiei verticale a Quadrant-ului Nord al cercului si Endpoint-ului din stanga al arcului, cu ajutorul functiei Object Snap Tracking, iar cel de-al doilea punct, prin preluarea pozitiei verticale a Endpoint-ului din dreapta al arcului, la intersectie cu directia polara (Polar Tracking) a punctului de start.

Se lanseaza din nou comanda Line si se deseneaza linia de jos a proiectiei gaurii, specificand primul punct prin preluarea pozitiei verticale a Quadrant-ului Sud al cercului si Endpoint-ului din stanga al liniei de jos, cu ajutorul functiei Object Snap Tracking, iar cel de-al doilea punct, prin preluarea pozitiei verticale a Endpoint-ului din dreapta al liniei de jos, la intersectie cu directia polara (Polar Tracking) a punctului de start.

Metoda de desenare Object Snap Tracking confera rapiditate si precizie in desenare. Elimina toate constructiile ajutatoare de care ati fi avut nevoie pentru desenarea noilor obiecte in pozitia necesara.

Object Snap Tracking vine in completarea metodelor Object Snap si Polar Tracking, utilizandu-se in cele mai multe situatii in combinatie cu acestea.

Pasul 6

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.9: Desenarea cercurilor (Circle)

Preambul

Vom exemplifica desenarea cercurilor prin mai multe metode. Pentru desenarea cercurilor, vom folosi comanda Circle si vom utiliza optiunile acesteia in functie de caracteristicile pe care le cunoastem.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “27. Desenarea cercurilor (Circle).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul explica, cu exemple concrete, utilizarea tuturor optiunilor comenzii Circle si propune aplicarea lor in partea de jos a zonei grafice.

Incepeti desenarea cercurilor, astfel:

1. Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti comanda Circle, cu optiunea Center, Radius . Selectati centrul cercului in zona libera de deasupra textului Centre, Radius – Pasul 1 si introduceti apoi pe prompt-ul Specify radius of circle valoarea razei: 20, urmat de tasta Enter.

2. Lansati din nou comanda Circle, utilizand, tastand litera c pe linia de comanda si apasand Enter. Selectati centrul noului cerc in centrul primului cerc desenat, cu modul Osnap Center, scrieti apoi valoarea razei, 40, apasati tasta Enter. Ati desenat astfel un cerc concentric cu primul, de raza 40 mm.

Pasul 2

3. Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti comanda Circle, cu optiunea Center, Diameter . Selectati centrul cercului in zona libera de deasupra textului Centre, Diameter – Pasul 2 si introduceti apoi pe prompt-ul Specify diameter of circle valoarea diametrului: 20, urmat de tasta Enter.

4. Lansati din nou comanda Circle, apasand butonul dreapta al mouse-ului in zona grafica si alegand optiunea Repeat Circle. Selectati centrul noului cerc in centrul ultimului cerc desenat, cu modul Osnap Center, scrieti apoi valoarea diametrului, 40, apasati tasta Enter.

Pasul 3

5. Desenati cele doua cercuri deasupra textului 2P – Pasul 3 prin lansarea comenzii Circle cu optiunea 2P , selectand pe rand, cite doua puncte diametral opuse cu ajutorul modului Osnap Endpoint. In acest caz diametrul cercului este egal cu distanta dintre cele doua puncte selectate si este calculat automat.

Pasul 4

6. Caz particular: Desenarea unui cerc circumscris unui triunghi

Desenati cercul circumscris triunghiului de deasupra textului 3P – Pasul 4, prin lansarea comenzii Circle cu optiunea 3P , specificand apoi, pe rand, cele trei varfuri ale triunghiului cu ajutorul modului Osnap Endpoint.

Pasul 5

7. Desenati cercul tangent la cele doua linii de desupra textului TTR – Pasul 5, utilizand optiunea Tangent, Tangent, Radius a comenzii Circle. Se selecteaza pe rand cate un punct de pe fiecare linie prin apasarea butonului stanga al mouse-ului atunci cand apare semnul de tangenta. Pe prompt-ul Specify radius of circle: se introduce valoarea 20 urmata de tasta Enter.

Pasul 6

8. Caz particular: Desenarea unui cerc inscris intr-un triunghi

Desenati cercul inscris in triunghiului de deasupra textului TTT – Pasul 6, prin lansarea comenzii Circle cu optiunea Tangent, Tangent, Tangent . Se selecteaza cate un punct pe fiecare latura a triunchiului, prin apasarea butonului stanga al mouse-ului atunci cand apare semnul de tangenta.

De retinut

1. Optiunile comenzii Circle se utilizeaza in functie de datele pe care le cunoastem.

2. Utilizatorul nu este obligat sa realizeze constructii ajutatoare complicate, cum ar fi determinarea centrului cercului circumscris unui triunghi ca fiind intersectia mediatoarelor laturilor sale, sau intersectia bisectoarelor unghiurilor triunghiului in cazul cercului inscris.

3. Optiunea Tangent, Tangent, Tangent se poate apela numai din butonul derulant al comenzii Circle. Ea nu este prezenta printre optiunile de pe linia de comanda sau in meniul short-cut din zona grafica, posibil a fi apelat prin apasarea butonului dreapta al mouse-ului in zona grafica.

4. Daca se doreste trasarea cercului inscris in triunghi cu alta metoda decat Tangent, Tangent, Tangent, atunci se utilizeaza optiunea 3P si filtrul Osnap Tangent ca singur filtru selectat in fereastra Drafting Settings, tabul Object Snap.

5. Comanda Circle se poate lansa si prin scrierea literei C pe linia de comanda, caz in care se va alege optiunea dorita prin apasarea pe butoanele plasate intre parantezele drepte.

Pasul 7

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.10: Desenarea cercurilor (Circle) – aplicatie

Preambul

Ne propunem desenarea proiectiei frontale a unei flanse cilintrice, cu patru gauri de trecere, plasate pe un cerc purtator. Pentru desenarea cercurilor, vom folosi comanda Circle, iar multiplicarea obiectelor de aceeasi dimensiune o vom face cu comanda Array polar. Pentru o buna organizare a desenului, obiectele desenate vor fi grupate pe straturi (layer-e): layer-ul 0, pentru conturul piesei, layer-ul Axe pentru liniile de ax si cercul purtator al celor patru gauri de trecere.

Pasul 1

Deschideti programul AutoCAD 2015 si incepeti un desen nou, alegand din lista Templates… fisierul acadiso.dwt.

Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un spatiu de desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza comanda Zoom cu optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.

Pasul 2

Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti comanda Circle . Selectati centrul cercului undeva, in mijlocul desenului. Urmatoarea optiune implicita a comenzii este Specify radius of circle, ceea ce inseamna ca ar trebui sa introduceti valoarea razei. Cu cursorul in zona grafica, apasati butonul dreapta al mouse-ului, iar din meniul shortcut deschis alegeti optiunea Diameter si introduceti in campul aferent valoarea 200 apoi apasati din nou butonul dreapta al mouse-ului sau tasta Enter.

Pasul 3

Repetati pasul 2 pentru desenarea cercului de diametru 140, selectand, de aceasta data centrul cercului existent cu ajutorul modului Osnap Center.

Pasul 4

Vom crea acum layer-ul Axe. In fereastra Layer Properties Manager, apasati butonul New Layer, scrieti numele Axe in campul Name, alegeti culoarea verde si schimbati tipul de linie, incarcand si selectand DASHDOT (linie-punct). Setati curent noul layer.

Pasul 5

Vom desena cercul purtator de diametru 170, cu indicatiile de la pasul 2. Se observa ca noul cerc are caracteristicile de culoare si tip de linie date de layer-ul Axe.

Pasul 6

Din lista Layer selectati layer-ul 0 pentru a-l face curent. Folosind modul Osnap Quadrant, desenati un cerc de diametru 10 mm in punctul “nord” al cercului purtator.

Pasul 7

Lansati comanda ARRAYCLASSIC prin scrierea numelui acesteia pe linia de comanda, alegeti din fereastra deschisa, optiunea Polar Array pentru a multiplica cercul de diametru 10 pe cercul purtator, selectand, in ordine:

– Optiunea Polar Array

– Select objects: selectati cercul de diametru 10

– Total number of items: 4

– Angle to fill: 360

– Butonul OK

De retinut

Succesiunea pasilor aferenti comenzii ARRAYCLASSIC nu este stricta in modul prezentat mai sus. Este obligatoriu, insa, sa parcurgeti toti pasii indicati, in ce ordine doriti, cu introducere de date acolo unde este cazul sau numai verificarea lor acolo unde sunt valorile dorite prezentate ca implicite.

Pasul 8

Faceti curent din nou Layer-ul Axe si desenati axa verticala. utilizind in acest scop comanda Line si modul Otrack Quadrant selectati primul punct deasupra quadrantului “nord” al cercului Ø200 si apoi cel de-al doilea punct sub quadrantul “sud”.

Repetati indicatiile de mai sus pentru axa orizontala.

Pasul 9

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.11: Desenarea arcelor de cerc (Arc)

Preambul

Vom exemplifica desenarea arcelor de cerc prin mai multe metode. Pentru desenarea arcelor de cerc, vom folosi comanda Arc si vom utiliza optiunile acesteia in functie de caracteristicile pe care le cunoastem.

Caracteristicile posibile ale arcului sunt: Start, End, Center, Angle, Length, Direction, Second Point, in mai multe combinatii.

Odata aleasa una din modalitati de constructie a unui arc, caracteristicile aflate in denumirea metodei vor fi cerute in ordinea indicata (ex: Start, Center, End).

Lansarea comenzii se poate face apasand butonul Arc din panel-ul Draw sau prin scrierea literei a si apasarea tastei Space sau Enter.

Implicit, comanda Arc are urmatoarea sintaxa:

Command: a

ARC Specify start point of arc or [Center]: alegeti punctul de start

Specify second point of arc or [Center/End]: alegeti punct pe arc

Specify end point of arc: alegeti punctul de final

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “29. Desenarea arcelor de cerc (Arc).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul explica, cu exemple concrete, utilizarea optiunilor comenzii Arc si propune aplicarea lor in partea de jos a zonei grafice.

Pasul 2

Desenati arcului de cerc din partea dreapta, astfel:

1. Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti comanda Arc, cu optiunea 3 Points .

2. Selectati punctul de start al arcului in Endpoint-ul liniei verticale din dreapta.

3. Selectati Second point of arc prin metoda Object Snap Tracking, preluand pozitia verticala a Endpoint-ului din dreapta-sus a proiectiei din stanga si Midpoint-ul liniei orizontale de jos.

4. Selectati End point of arc in punctul de capat al dreptei verticale din stanga.

Pasul 3

Pentru arcul din stanga-jos a proiectiei frontale, cunoastem punctul de centru, punctul de start si unghiul de 90°.

Pentru desenarea acestui arc, putem utiliza:

1. Optiunea Start, Center Angle din butonul derulant al comenzii Arc, sau

2. Comanda Arc cu optiunea implicita 3 Points parcurgand urmatorii pasi:

Command: _arc Specify start point of arc or [Center]: c

Specify center point of arc: alegeti Endpoint-ul din stanga al liniei orizontale de jos

Specify start point of arc: alegeti Midpoint-ul liniei verticale din stanga

Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a

Specify included angle: -90 (deschiderea unghiului in sens orar)

Pasul 4

Pentru arcul din dreapta-jos a proiectiei frontale, cunoastem punctul de centru, punctul de start si punctul de final, plasat pe linia orizontala.

Pentru desenarea acestui arc, vom utiliza optiunea Start, Center, End din butonul derulant al comenzii Arc.

Command: _arc Specify start point of arc or [Center]: _c

Specify center point of arc: alegeti Endpoint-ul din dreapta al liniei orizontale

Specify start point of arc: alegeti Midpoint-ul liniei verticale din dreapta

Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: alegeti orice punct de pe linia de jos

De retinut

1. Optiunile comenzii Arc se utilizeaza in functie de datele pe care le cunoastem.

2. In cazul alegerii optiunii Start, Center, End, trebuie luata in calcul deschiderea pozitiva a unghiului arcului in sens trigonometric. In caz contrar, se va utiliza optiunea Angle pentru specificarea unui unghi cu valoare negativa.

Pasul 5

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.12: Desenarea poliliniilor (Pline)

Preambul

Polilinia este o entitate complexa formata din segmente de dreapta si/sau arce de cerc.Desenarea unui astfel de obiect se face cu ajutorul comenzii Polyline, plasata in Ribbon-ul Drafting & Annotation, Tab-ul Home, panel-ul Draw. Vom exemplifica, in cele ce urmeaza, desenarea poliliniilor si utilizarea catorva optiuni disponibile pentru aceasta comanda.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “30. Desenarea poliliniilor (Pline).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul explica, cu doua exemple concrete, utilizarea comenzii Polyline pentru desenarea poliliniilor cu grosime (Width) constanta si grosime variabila.

Pasul 2

Incepeti desenarea conturului de grosime constanta lansand comanda Polyline , din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw.

Pe prompt-ul Specify start point: , alegeti un prim punct intr-o zona libera a ecranului.

Initial, comanda deseneaza segmente de dreapta. Pe prompt-ul Specify next point or [Arc, Halfwidth, Length, Undo, Width]: , alegeti din menu-ul shortcut optiunea Width.

Introduceti valoarea 2, atat pentru grosimea de start (start width), cat si pentru grosimea de final (ending width).

Specify starting width <0.0000>: 2

Specify ending width <2.0000>: Enter (se accepta valoarea implicita, 2)

Deplasati cursorul pe directia polara de zero grade si introduceti lungimea primului segment: 150.

Pentru a trasa arcul de cerc, din menu-ul shortcut, alegeti optiunea Arc.

Pe prompt-ul Specify endpoint of arc or

[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: , deplasati cursorul pe directia polara de 90 de grade si introduceti distanta 100, care reprezinta diametrul arcului in aceasta situatie.

Din menu-ul shortcut, alegeti optiunea Line, pentru a trece din nou la desenarea segmentelor de dreapta. Pe directie polara de 180 de grade introduceti distanta 150. Inchideti polilinia cu optiunea Close.

Selectarea poliliniei prin apasarea butonului stanga al mouse-ului pe unul din segmentele sale, demonstreaza ca, desi este formata din mai multe segmente, se comporta ca un singur obiect.

Pasul 3

Lansati din nou comanda Polyline, si specificati punctul de start pe directia orizontala a Midpoint-ului laturii din stanga a primei polilinii.

Pentru primul segment, selectati optiunea Width si alegeti grosimea constanta, 15.

Specify starting width <0.0000>: 15

Specify ending width <15.0000>: Enter (se accepta valoarea implicita, 15)

Deplasati cursorul pe directia polara de zero grade si introduceti distanta 30.

Modificati grosimea pentru cel de-al doilea segment, cu optiunea Width:

Specify starting width <15.0000>: 40

Specify ending width <40.0000>: 0

Deplasati cursorul pe directia polara de zero grade si introduceti distanta 50.

De retinut

1. Optiunile comenzii Polyline permit oricand schimbarea modului de desenare din linie in arc.

2. Pentru varianta Arc, avem, de asemenea posibilitatea sa alegem orice modalitate de constructie a arcului de cerc: Specify endpoint of arc or

[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:

3. Polilinia poate avea grosime constanta sau variabila, aceasta setandu-se prin introducerea valorilor corespunzatoare pe prumpt-urile: Specify starting width si, respectiv, Specify ending width

Pasul 4

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.13: Desenarea dreptunghiurilor (Rectangle)

Preambul

Desenarea dreptunghiurilor se face cu ajutorul comenzii Rectangle. Comanda se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw. De asemenea, prescurtarea acestei comenzi este REC. Vom utiliza in cele ce urmeaza toate modalitatile si optiunile pe care le ofera programul AutoCAD pentru desenarea dreptunghiurilor.

Pasul 1

Deschideti programul AutoCAD 2015 si incepeti un desen nou, alegand din lista Templates… fisierul acadiso.dwt.

Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un spatiu de desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza comanda Zoom cu optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.

Pasul 2

Lansati comanda Rectangle. Urmand indicatiile din linia de comanda, specificati, pe rand, primul colt, apoi cel de-al doilea, diagonal opus, in coordonate carteziene relative, @350,250. Cele doua coordonate reprezinta lungimea si, respectiv, latimea dreptunghiului desenat.

Dialogul este urmatorul:

Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: alegeti un punct in zona originii sistemului de coordonate

Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: @350,250 (coltul diagonal opus)

Pasul 3

Lansati din nou comanda Rectangle. Inainte de alegerea primului colt, alegeti, din menu-ul shortcut, optiunea Chamfer, cu o valoare de 10 mm pentru cele doua distante (first chamfer distance, second chamfer distance), pentru a desena un dreptunghi tesit la colturi.

Desenati apoi un dreptunghi prin indicarea a doua colturi diagonal opuse, in interiorul primului dreptunghi.

Pasul 4

Reluati comanda Rectangle, alegeti din menu-ul shortcut optiunea Fillet si introduceti valoarea razei: 20. Desenati un dreptunghi racordat la colturi, specificand doua colturi, ca in pasul precedent.

Pasul 5

In AutoCAD, dreptunghiul este o forma particulara de polilinie, el beneficiind de caracteristica de grosime, denumita Width. Desenati un dreptunghi, utilizand optiunea Width din menu-ul shortcut, cu valoarea 2.

Remarcati faptul ca ultima optiune Fillet este inca valabila, ramanand activa pina la setarea razei de racordare pe valoarea 0.

De asemenea, daca raza de racordare este mai mare decat jumatatea lungimii laturii dreptunghiului, acesta nu va fi desenat racordat la colturi.

Pasul 6

Lansati comanda Rectangle, setati raza de racordare (Fillet) si grosimea (Width) pe valoarea 0. Selectati un prim colt si, inainte de a-l specifica pe cel de-al doilea, alegeti optiunea Area din menu-ul shortcut. Introduceti valoarea 1000 pentru aria dreptunghiului si alegeti Length, cu valoarea 100. Se observa ca programul calculeaza latimea astfel incat sa tina cont de suprafata si lungimea indicate.

|

Pasul 7

Pentru verificarea suprafetei dreptunghiului desenat cu aria de 1000 mmp, lansati comanda Area din panel-ul Utilities, butonul derulant Measure. Selectati ultimul dreptunghi desenat si veti obtine pe ecran informatia cu privire la aria lui.

Pasul 8

Atunci cand cunoasteti dimensiunile dreptunghiului (lungimea si latimea), dupa lansarea comenzii Rectangle si indicarea primului colt, puteti utiliza optiunea Dimensions. Introducem valorile de 100, pentru lungime si 75 pentru latime.

Fata de pozitia primului colt ales anterior, la deplasarea mouse-ului in zona grafica, observam cele patru posibilitati. Vom alege un punct in zona dreapta-sus.

Pasul 9

Un dreptunghi rotit fata de axele sistemului de coordonate se deseneaza prin selectarea primului colt, urmand sa alegem din menu-ul shortcut optiunea Rotate si sa indicam, spre exemplu, unghiul de 20 de grade.

Se specifica apoi cel de-al doilea colt.

Pasul 10

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.14: Desenarea polygoanelor (Polygon)

Preambul

Comanda Polygon ne ajuta sa desenam poligoane regulate. Ea este plasata in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw, in butonul derulant al comenzii Rectangle.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “32. Desenarea poligoanelor (Polygon).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Pasul 2

Lansati comanda Polygon, din Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw. Selectati numarul de laturi (Number of sides) 3, pentru a desena un triunghi echilateral, cu optiunea “circumscris unui cerc”, alegand centrul cercului din dreapta-sus ca centru al poligonului. Pentru raza cercului inscris, alegeti quadrant-ul Nord.

Pasul 3

Construiti un poligon cu 4 laturi (patrat), cu centrul in punctul Center al cercului din dreapta-jos, pentru raza indicand, de asemenea, quadrant-ul Nord.

Pasul 4

Vom desena elementele de prindere a placii din imagine, si anume patru suruburi cu cap hexagonal.

Lansati comanda Polygon si alegeti numarul de laturi 6, iar pentru centrul poligonului, alegeti intersectia axelor din stanga-jos. Folositi optiunea “circumscris” si introduceti distanta de 20 care reprezinta raza cercului inscris in poligon.

Pasul 5

Desenati un cerc inscris in hexagon, utilizand comanda Circle, centrul fiind intersectia axelor din stanga-jos, iar pentru raza, alegand punctul de mijloc al unei laturi a hexagonului.

Pasul 6

Utilizati comanda ARRAYCLASSIC pentru a obtine dispunerea celorlalte trei suruburi in colturile placii.

Pasul 7

Centrul unui poligon se poate alege si prin metoda Object Snap Tracking, atunci cand dorim sa desenam, spre exemplu, un patrat cu centrul in mijlocul placii. Specificati valoarea 30 pentru raza cercului inscris.

Pasul 8

Desenati un pentagon cu centrul in acelasi punct, raza cercului inscris fiind de 20.

Pasul 9

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.15: Utilizarea comenzii Donut

Preambul

Pentru desenarea inelelor cu grosime si a cercurilor pline vom utiliza comanda Donut, plasata in Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, in partea ascunsa a acestuia.

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “33. Utilizarea comenzii Donut.dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Pasul 2

Lansati comanda Donut, din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw. Introduceti, pentru diametrul interior (inside diameter) valoarea 10, iar pentru diametrul exterior (outside diameter), valoarea 15. Desenati un inel in zona libera a ecranului.

Pasul 3

Construiti un cerc plin, lansand din nou comanda Donut si alegand pentru diametrul interior, valoarea 0, iar pentru diametrul exterior, valoarea 15.

Pasul 4

Vom utiliza comanda Copy, aflata in panel-ul Modify, pentru a copia obiectele desenate in diverse pozitii pe cablajul din partea de sus.

Lansati comanda Copy si selectati cercul plin, apoi apasati Enter pentru a incheia selectia. Selectati ca punct de baza (Base point), Endpoint-ul din dreapta al inelului. Selectati ca puncte de copiere cele doua capete din partea stanga ale cablajului.

Pasul 5

Lansati comanda Copy, selectand de aceasta data inelul. Punctul de baza va fi Quadrant-ul Nord, iar punctele de copiere vor fi capetele de sus ale cablajului.

Pasul 6

Lansati comanda Copy, selectand din nou inelul. Alegeti ca punct de baza Quadrant-ul Sud, iar ca puncte de copiere, capetele de jos ale cablajului.

Pasul 7

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.16: Utilizarea comenzii Spline

Preambul

Curbele Spline sunt entitati complexe, continue, bazate pe un set de puncte foarte bine determinate.

Vom exemplifica desenarea curbelor spline pentru obtinerea profilului unei came. Comanda Spline se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw si este reprezentata prin doua butoane care activeaza automat metoda de realizare a curbei – FIT sau CV (Control Vertex).

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “34. Utilizarea comenzii Spline.dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul contine un set de puncte si definitia lor tabelara. Aceste puncte vor fi folosite pentru desenarea curbelor spline.

Pasul 2

Incepeti desenarea astfel:

1. Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti comanda Spline – FIT.

2. Selectati rand pe rand punctele desenate incepand cu cel din Quadrant-ul Est al cercului.

3. Observati aparitia curbei Spline care trece prin punctele selectate.

4. Incheiati comanda Spline selectand optiunea Close, si apasand apoi Enter pentru a accepta conditia implicita de tangenta la cercul de baza.

Pasul 3

1. Schimbati culoarea de desenare in rosu (Red).

2. Lansati comanda Spline – CV.

3. Desenati o noua curba spline selectand in ordine, aceleasi puncte.

4. Observati ca, de aceasta data, curba nu mai contine punctele, ele fiind puncte de control. Se observa, sde asemenea, ca liniile care unesc punctele de control sunt tangente la curba Spline creata cu metoda CV.

Obtineti, astfel desenul suprapus al celor doua profile de cama desenate cu optiunile Fit si CV.

Pasul 4

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.17: Desenarea punctelor (Point)

Preambul

Comanda Point ne permite desenarea punctelor in zona grafica, pentru a le putea utiliza apoi ca puncte de referinta in derularea altor comenzi.

Comanda Point se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw. Modul de reprezentare al punctelor se seteaza in fereastra Point Style, deschisa cu comanda PTYPE, plasata in panel-ul Utilities – butonul Point Style….

Pasul 1

Deschideti programul AutoCAD 2015 si incepeti un desen nou, alegand din lista Templates… fisierul acadiso.dwt.

Pasul 2

Lansati comanda PTYPE (Point Style) si alegeti modul de reprezentare a punctelor. Remarcati faptul ca se poate seta aici si marimea simbolului ales, relativ, sau absolut. Apasati butonul OK pentru a iesi din fereastra Point Style.

Pasul 3

Lansati comanda Point apasand pe butonul acesteia din Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw. Desenati punctele ca in figura de mai jos.

Pasul 4

Lansati comanda Spline – FIT si trasati o curba spline prin punctele desenate, utilizand, pentru selectia punctelor, modul Osnap Node.

Pasul 5

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.18: Plasarea punctelor pe obiecte (Divide, Measure)

Preambul

Desenarea punctelor in AutoCAD are ca aplicatii imediate impartirea obiectelor in parti egale (Divide) sau in segmente de lungime cunoscuta (Measure).

Comenzile Divide si Measure se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw.

Ca si in cazul comenzii Point, modul de reprezentare al punctelor se seteaza in fereastra Point Style, deschisa cu comanda PTYPE, plasata in panel-ul Utilities – butonul Point Style….

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “36. Plasarea punctelor pe obiecte (Divide, Measure).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Pasul 2

Lansati comanda PTYPE si alegeti modul de reprezentare a punctelor. Remarcati faptul ca se poate seta aici si marimea simbolului ales, relativ, sau absolut. Apasati butonul OK pentru a iesi din fereastra Point Style.

Pasul 3

Lansati comanda Divide apasand pe butonul acesteia din Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw. Pe prompt-ul Select object to divide: selectati linia din partea de jos. Introduceti 5 pe prompt-ul Enter the number of segments or [Block]:

Puteti verifica impartirea in 5 parti egale plasand, cu ajutorul comenzii Dimlinear cotele din figura de mai jos.

Pasul 4

Utilizati comanda Divide pentru a imparti polilinia exterioara in 20 de segmente egale.

De asemenea, impartiti si prima curba spline in 7 parti egale.

Pasul 5

Lansati inca odata comanda Divide pentru a imparti cercul in 5 parti egale. Observati ca impartirea incepe prin plasarea unui prim punct pe directia de 0 grade.

Pasul 6

Lansati comanda Measure apasand pe butonul acesteia din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw. Pe prompt-ul Select object to measure: selectati cea de a doua linie. Introduceti 50 pe prompt-ul Enter the length of segments or [Block]:

In acest caz, au aparut 4 segmente de lungimea specificata, iar restul impartirii la 50 a ramas in partea opusa punctului de selectie al liniei.

Pasul 7

Utilizand aceeasi comanda, selectati cea de a doua polilinie si introduceti 50 pentru lungimea segmentelor si, respectiv, cea de a doua curba spline, introducand 60 pentru lungimea ceruta.

De remarcat faptul ca cele doua comenzi nu distrug integritatea obiectelor impartite.

Pasul 8

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.

Lectia 4.19: Sisteme de coordonate, creare si gestionare (WCS, UCS)

Preambul

In AutoCAD avem la dispozitie doua tipuri de sisteme de coordonate, World Coordinate System (WCS) si User Coordinate System (UCS).

Intr-un desen nou, sistemele WCS si UCS sunt suprapuse, utilizatorul putand deplasa si orienta sistemul de coordonate in ce pozitie doreste, urmand ca, dupa repozitionare, sa il redenumeasca si astfel, sa il salveze in memoria desenului curent.

Sistemul implicit WCS nu poate fi modificat nici ca pozitie si nici ca denumite. El ramine totdeauna in originea initiala a desenului.

Repozitionarea sistemului de coordonate utilizator (UCS) se poate face cu ajutorul comenzii UCS prin scrierea ei pe linia de comanda si alegerea unei optiuni, sau prin utilizarea butoanelor din Ribbon-ul Drafting & Annotation, Toolbar-ul View, Panel-ul Coordinates.

Scriind comanda UCS si apasand tasta Enter, vom putea accesa urmatoarele optiuni:

Specify origin of UCS – specificarea unui nou punct de origine, urmata de:

Specify point on X-axis or : – specificarea directiei axei X

Specify point on the XY plane or : – specificarea unui punct in noul plan XY

sau:

Face – aliniere pe o fata a unui obiect 3D

Named – restabilirea unui UCS denumit si salvat anterior

Object – aliniere pe un obiect (ex: muchie a unui obiect 3D)

Previous – restabilirea UCS-ului anterior

View – aliniere in planul vederii curente

World – respabilirea sistemului in pozitia WCS

X – rotire in jurul axei X

Y – rotire in jurul axei Y

Z – rotire in jurul axei Z

Zaxis – aliniere cu specificarea unui nou punct de origine si a ditectiei axei Z

Pasul 1

Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “37.Sisteme de coordonate, creare si gestionare (WCS, UCS).dwg ” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.

Desenul prezinta planul de cladire pentru care s-au crea vederile denumite (Named views). Vom crea diverse sisteme de coordonate pentru a arata utilitatea lor.

Pasul 2

Apasati butonul aflat in Toolbar-ul View, Panel-ul Coordinates, pentru a accesa optiunea Origin a comenzii UCS. Specificati noua origine a sistemului de axe in coltul din stanga-jos al curtii.

Specify new origin point <0,0,0>: alegeti punctul din figura de mai jos, utilizand modul Osnap Endpoint

Apasati butonul Named UCS pentru a deschide fereastra UCS. Cu cursorul pozitionat pe numele Unnamed din lista, apasati butonul stang al mouse-ului si scrieti noul nume CURTE pentru UCS-ul curent si apasati butonul OK.

Pasul 3

Apasati butonul aflat in Toolbar-ul View, Panel-ul Coordinates, pentru a accesa optiunea 3-Points a comenzii UCS. Specificati punctele cerute:

Specify new origin point <0,0,0>: alegeti punctul din stanga-jos al dormitorului

Specify point on positive portion of X-axis : alegeti punctul din dreapta-jos al dormitorului

Specify point on positive-Y portion of the UCS XY plane: alegeti punctul din stanga-sus al dormitorului

Apasati butonul Named UCS pentru a deschide fereastra UCS. Cu cursorul pozitionat pe numele Unnamed din lista, apasati butonul stang al mouse-ului si scrieti noul nume DORMITOR pentru UCS-ul curent si apasati butonul OK.

Pasul 4

Alegeti optiunea Origin a comenzii UCS prin apasarea pe butonul

Pe prompt-ul Specify new origin point <0,0,0>: alegeti punctul din coltul stanga-jos al living-ului

Apasati butonul Named UCS pentru a deschide fereastra UCS. Cu cursorul pozitionat pe numele Unnamed din lista, apasati butonul stang al mouse-ului si scrieti noul nume LIVING pentru UCS-ul curent si apasati butonul OK.

Pasul 5

Deschideti lista Named UCS din Panel-ul Coordinates si observati cele trei UCS-uri salvate la punctele anterioare. Reorientarea sistemului de axe intr-o pozitie salvata se face prin alegerea numelui din lista.

Orientand sistemul de coordonate intr-o pozitie favorabila (ex. – coltul unei camere), putem specifica puncte ale caror coordonate sunt masurate fata ce punctul cunoscut si in raport cu noua orientare a axelor. Putem aseza foarte usor mobilierul intr-o camera, utilizand un UCS plasat intr-un colt al camerei si axele paralele cu peretii.

Pasul 6

Inchideti programul AutoCAD utilizand comanda Exit AutoCAD, aflata in menu-ul de aplicatie, sau continuati cu urmatoarea lectie.