Consider ca nu am fost inteles corect. Nu m-am referit punctual la viteza de executie a interogarilor, ci la faptul ca o aplicatie in situatia in care este mai mica d.p.d.v. cantitativ, ca sa zic asa, functioneaza mai rapid. Se stie faptul ca un fisier de tip Access, indiferent ca este in format mai vechi, indiferent ca este in format nou, conserva in interiorul sau mai multe tipuri de obiecte (ex. tabele, interogari, formulare, macrocomenzi, module ) ceea ce face ca pe parcurs aplicatia sa devina mai consistenta, mai mare, de aceea se recomanda de catre specialisti, de regula, impartirea aplicatiei in doua parti, front-end (partea de program) si back-end (partea propriu-zisa de baza de date). Totusi, oricat am dori sa simplificam d.p.d.v. cantitativ aplicatia, lucrul acesta nu se poate face foarte mult, intrucat asa cum am spus in postul anterior, daca aplicatia contine foarte multe obiecte si aici ma refer punctual la interogari (am vazut aplicatie cu peste 100 de interogari), aceasta "atarna la cantar" cam mult. Evident ca cel care proiecteaza o aplicatie de dimensiuni medii, in mediul Access (Access-ul a fost proiectat ca un SGBD in special pentru baze de date mici si cel mult medii) la un moment dat va trebui, in opinie personala, sa faca un compromis intre "greutatea" unei aplicatii si viteza de executie a diferitelor componente. Cu toate ca ma indepartez putin de subiect, totusi am sa spun ca acesta a si fost unul dintre motivele pentru care o parte dintre proiectantii de aplicatii de baze de date aleg ca partea de programare sa se faca, spre exemplu, in Visual Basic.
